Asociatia Mioritics

Trasee noi şi comunităţi mai active în Colinele Transilvaniei

În perioada ianuarie 2016 – ianuarie 2017, Asociaţia Mioritics a desfăşurat proiectul „Dezvoltare durabilă prin ecoturism în Colinele Transilvaniei”, prin care a dublat reţeaua de trasee de drumeţie şi biciclete din destinaţie, a contribuit la dezvoltarea infrastructurii tipice, a lucrat cu 20 de şcoli şi cum comunitatea locală într-o campanie educaţională, a stimulat antreprenoriatul local, promovând destinaţia pe plan intern şi extern.

Obiectivul proiectului a fost dezvoltarea durabilă a comunităţilor din interiorul sitului Natura 2000 „Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt”, ce se suprapune pe destinaţia de ecoturism Colinele Transilvaniei, prin dezvoltarea ecoturismului în regiune şi stimularea participarii localnicilor (în special a celor din categoriile vulnerabile).

Prin eforturile Asociaţiei Mioritics reţeaua de trasee de biciclete şi de drumeţie care străbat cea mai marie arie protejată continentală din România – situl Natura 2000 Podişul Hârtibaciului – Târnava Mare a fost completată cu 350 de km, pe secţiunea de sud a destinaţiei Colinele Transilvaniei, ce se întinde pe suprafaţa acestui sit. Turiştii pot acum să parcurgă drumuri care traversează peste 60 de sate cu biserici fortificate și să ajungă cu bicicleta între Târnava Mare și Olt, de la Sighișoara la Făgăraș, de la Sibiu sau Mediaș la Rupea.

Aproximativ 30 de noi trasee au fost introduse în reţea, iar lucrările au inclus obținerea acordurilor autorităților regionale și locale, verificarea, testarea, selecţia drumurilor şi potecilor ce au fost marcate, identificarea punctelor de interes pentru turişti, aplicarea marcajelor (roşu şi albastru, bandă, cruce şi triunghi), înregistrarea track-urilor GPS, realizarea hărţilor şi a panourilor informative şi a săgeţilor indicatoare. Drept urmare, în prezent, rețea totalizează acum aproape 600 de kilometri. Există un număr total de 62 de trasee – cel mai lung fiind de 29,2 kilometri (Viscri – Dealul Ciorilor) şi cel mai scurt, de 1,6 kilometri (Sighişoara – Platoul cu stejari seculari Breite) – şi 70 de panouri informative amplasate în localităţi traversate de trasee şi în punctele importante de pe trasee. Datorită reliefului foarte accesibil (cel mai înalt vârf este de 701 metri – Dealul Birom, Daia, jud. Mureş) şi a diversităţii opţiunilor, acestea pot fi parcurse de o paletă largă de turişti, inclusiv familii cu copii, dar există şi circuite dedicate celor care îşi doresc mai mult şi au o condiţie fizică mai bună.

Completarea acestei reţele de trasee are tocmai scopul de a-i aduce pe oamenii din oraşele aglomerate şi prăfuite în natură, într-o zonă unică – cel puţin la nivel european din punct de vedere al bogăţiei naturale şi al sursei hranei sănătoase. Mai multe detalii despre reţea şi traseele disponibile pot fi găsite atât în variantă online, pe trasee.colinele-transilvaniei.ro, dar şi în broşura dedicată disponibilă la centrele de informare, dar şi la spaţii de cazare din destinaţie.

De asemenea, reţeaua de trasee are o foarte importantă miză socio-economică – reprezintă un „produs” în jurul căruia localnicii îşi pot dezvolta o ofertă de turism rural, ca sursă suplimentară şi, în multe cazuri, necesară de venit. Tot în cadrul proiectului, au fost create 10 pachete ecoturistice, ce pun în prim plan descoperirea culturală prin natură şi mişcarea în aer liber, implicând într-o mare măsură actorii locali. Mai mult, trei noi puncte de închiriere biciclete au fost înfiinţate, ele fiind ulterior date spre administrare unor antreprenori locali. În felul acesta, a fost dat câteva prime exemple de bună practică, pentru a oferi localnicilor o motivaţie mai puternică pentru a proteja biodiversitatea şi a păstra practicile şi tradiţiile agricole şi culinare, într-un context economic şi politic din ce în ce mai dificil pentru micii producători.

Tot pentru conştientizarea şi implicarea comunităţii locale în ideea de ecoturism şi de protejare a naturii, a fost desfăşurată o amplă campanie de activităţi educaţionale şi de cercetare, pe parcursul celor 2 ani de proiect. Un total de 20 de şcoli au răspuns afirmativ şi peste 900 de copii au beneficiat de ateliere interactive şi practice prin care au aflat mai multe despre valoarea naturală şi culturală a locurilor natale, descoperindu-le prin ochii unui turist şi desluşind, totodată, tainele realizării unei hărţi. În cadrul acestor activităţi, au fost identificate peste 230 de toponime, toate atașate unei povești aflate de la membrii ai familiei, vecini sau oamenii din sat. Mai mult, o mare parte dintre ei, au devenit ambasadori locali ai destinaţiei şi ai ecoturismului, promovând dezvoltarea rurală din interior și implicare activă în oferirea de soluții pentru problemele locale.

Durata proiectului a fost de 24 de luni, iar valoarea sa totala este de 83.696,00 CHF,  din care valoarea grantului elveţian este de 74.976,00 CHF, reprezentând 89,58% din totalul costurilor eligibile.

Proiectul este co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă (www.swiss-contribution.ro, www.swiss-contribution.admin.ch/romania). Acest website nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată în întregime de Asociatia Mioritics.

 

bara-logo-swiss-2

Comments are closed.