Festivalul de Film și Istorii Râșnov 2025, concluzii de final

„Pentru noi, România este totul. Dacă România pierde lupta cu propaganda rusă, noi, în Republica Moldova, n-avem nici o șansă.” Cuvintele domului Ion Manole, directorul executiv al Asociației Promo-LEX din Republica Moldova, au marcat unul dintre cele mai emoționante momente ale ediției din 2025 a Festivalului de Film și Istorii Râșnov (FFIR). Derulat în perioada 8-24 august, FFIR 2025 a însemnat peste 50 de proiecții de film, 19 dezbateri și prelegeri susținute de peste 60 de invitați, 20 de concerte și 3 reprezentații de teatru susținute de peste 60 de artiști, 11 evenimente speciale și Școala de Vară Astra la care au participat 25 de tineri din România și Republica Moldova.

Cele 19 dezbateri, discuții și prelegeri derulate în cadrul celei de-a 17 ediții a Festivalului de Film și Istorii Râșnov au oferit spectatorilor din Cinematograful Amza Pellea și privitorilor transmisiunilor online un veritabil festin de idei, date, informații, evaluări și analize. Argumentele, erudiția, șarmul și, deloc în ultimul rând, umorul zecilor de invitați și moderatori au oferit o imagine cuprinzătoare a unora dintre cele mai relevante și fierbinți teme ale momentului.

În plină ofensivă a figurilor providențiale, eseistul Toader Paleologu a sancționat una dintre trăsăturile naționale păguboase, mărturisind că „Mă enervează teribil dorința românilor de a se iluziona. Mereu ne inventăm idoli, salvatori, e ca o cianură. Avem un ciclu al iluziilor și dezamăgirilor în societatea românească.” Discutând despre situația educației, Mihai Maci, lector universitar în cadrul Universității din Oradea, a pus un diagnostic dur, spunând că „Noi nu că nu am ajuns în prezent. Deși lumea evoluează cu mare viteză, noi n-am ajuns nici unde era tata în anii ’60, nu suntem capabili să înțelegem lumea în care trăim. Studenții nu știu care e diferența între un virus și o bacterie și noi ne întrebăm de ce proliferează teoria conspirației?”.

În contextul în care consultantul în marketing digital Cristian China Birta a afirmat că „În primul trimestru al lui 2025, pentru prima oară în istorie, mai mult de jumătate din traficul mondial de net, mai exact 51%, a fost realizat de boți”, Antonio Momoc, conferențiar universitar în cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București, a indicat faptul că „Eurobarometrele arată constant că românii cred despre ei, într-o proporție mult peste media europeană, că sunt capabili să identifice știrile false.”

Vorbind despre situația economică națională din perspectiva marilor investiții străine, Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia Brand SEE & Country Head Romania, a avertizat, la Râșnov, că „România nu mai e la fel de competitivă ca acum 5-6 ani. De pildă, din punct de vedere al costului energiei, am ajuns să plătim dublu pe kWh la Mioveni față de cât plătim la Valladolid. În același timp, au crescut salariile la stat și au pus presiune pe salariile din privat, ducând la o creștere nesustenabilă”.

În contextul unei dezbateri care a vizat procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), Luca Niculescu, secretar de stat Ministerului Afacerilor Externe și Coordonatorul Național pentru procesul de aderare a României la OCDE, a afirmat că  „Pentru România, aderarea la OCDE e al treilea mare obiectiv după aderarea la UE și aderarea la NATO. În condițiile în care NATO e securitate, UE e prosperitate, se poate pune întrebarea OCDE ce e? Unii au botezat-o NATO economic. De fapt, OCDE înseamnă politici mai bune pentru vieți mai bune.” În același context, Sergiu Manea, CEO-ul Băncii Comerciale Române, a indicat faptul că „OECD e un club din care vrei să faci parte. Relativ instantaneu după accederea în OCDE, costul capitalului va scădea. Vom avea acces la un capital mai mare și mai diversificat, cu dobânzi mai mici decât avem acum. În același timp, se vor multiplica oportunitățile. Un al treilea beneficiu al aderării va fi acela că apartenența la OCDE va însemna apartenența la un cadru fiscal și legislativ predictibil”.

Diferitele proiecte de reorganizare teritorială ale României au fost trecute în revistă și discutate din multiple puncte de vedere în cadrul FFIR 2025, președintele Expert Forum, Sorin Ioniță, prezentând o analiză a zonelor metropolitane pornind de la premisa conform căreia „Conturul administrativ al municipiului Budapeste e de 2,3 ori mai mare decât cel al municipiului București, la o populație comparabilă. Toate municipiile românești sunt limitate teritorial, fiind înconjurate de comune și orașe suburbane care nu au nici un sens. Suntem unici în Europa: avem, de departe, cea mai mare densitate locuitori / km pătrați în marile orașe, deși, vizual, vorbind Budapesta sau Varșovia par la fel de înghesuite ca Bucureștiul. Bucureștiul are teritoriul cel mai mic între metropolele din regiune cu peste 1 milion de locuitori. De ce se întâmplă asta? Pentru că Bucureștiul și celelalte mari orașe din România se termină unde se opresc blocurile și începe porumbul.”

Despre războiul din Ucraina și invazia rusă, profesorul universitar din cadrul Universității București, Armand Goșu, a afirmat că „Rușii sunt foarte fericiți. Material, mulți dintre ei avut mult de câștigat. În acești 3 ani, s-a redistribuit bogăția în zonele sărace. Cei care erau săraci au fost primii care s-au dus voluntar pe front. Dacă tu primești 20-25 mii de dolari doar că ești pe front, asta înseamnă enorm. În Novosibirsk, se construiesc cartiere noi populate de îmbogățiți de război. Nu e vorba de oligarhi, ci de oameni care au rude care merg în război, soții care își trimit bărbații pe front. Bărbați care, înainte de război jucau table și beau vodcă, s-au îmbogățit acum, ei și/sau familiile lor, pentru că au plecat pe front. Practic, s-a format o nouă clasă de mijloc, Putin vorbește chiar de o nouă elită.” Comentând recentele tentative de negocieri de pace dintre Rusia și Ucraina cu participare americană, Goșu a spus la Râșnov că „Problema cu Trump e că n-are ținere de minte. De regulă, se duce pe prima fentă a lui Putin. În general, el preia părerea ultimului om cu care a stat de vorbă.”

Pe aceeași temă, istoricul și scriitorul francez Thierry Wolton, prezent al doilea an consecutiv la Festivalul de Film și Istorii Râșnov, a afirmat „E foarte important să înțelegem că Rusia de azi încearcă să împlinească visul Uniunii Sovietice de a decupla Europa de Statele Unite. Putin e animat de un spirit revanșard. El crede ca Uniunea Sovietică s-a destrămat din cauza Occidentului. De aceea, vizează această ruptura, care ar putea fi favorizată de dezinteresul Americii față de Europa, de neînțelegerile dintre Washington și Bruxelles.”

Cu o lună înaintea crucialelor alegeri parlamentare de pe 28 septembrie 2025, Ion Manole, directorul executiv al asociației Promo-LEX din Republica Moldova, a stârnit o vie emoție în rândul publicului râșnovean, mărturisind că „Pentru noi, România este totul. Dacă România pierde această luptă, dacă voi pierdeți lupta cu propaganda rusă, noi n-avem nici o șansă.”

Într-o amplă discuție dedicată centenarului nașterii scriitorului român de limbă germană Hans Bergel, născut în Râșnov, scriitoarea Ana Blandiana a mărturisit că „Domnul Bergel ajunsese să creadă că Răul se bucură mai mult de libertate decât Binele în zilele noastre”, în timp ce, într-o tulburătoare evocare a vieții și activității cardinalului greco-catolic Iuliu Hossu, eseistul Horia-Roman Patapievici a spus că „Vine un moment în viața fiecăruia dintre noi când trebuie să alegem între vocea sufletului și vocea sângelui. Omul de caracter e cel care, la momentul crucial, urmează vocea sufletului și pune între paranteze vocea sângelui”.

Toate discuțiile din cadrul celei de-a 17 ediții a Festivalului de Film și Istorii Râșnov, totalizând peste 35 de ore, pot fi ascultate și privite pe canalul de YouTube al festivalului: https://www.youtube.com/@FilmIstoricRasnov

 

Festivalul de Film și Istorii Râșnov este un eveniment certificat Europe for Festivals, Festivals for Europe și Eveniment Responsabil, organizat de Asociația Mioritics, Primăria Râșnov și Asociația Loomkraft. FFIR are susținerea unor parteneri importanți: Banca Comercială Română, Groupama, Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, Fundația Corneliu Coposu, Fundația Hanns Seidel, Ambasada Regatului Țărilor de Jos, Ambasada Spaniei, Ambasada Israelului, Ambasada Suediei, Institutul Polonez, Muzeul Județean de Istorie Braşov, Jockey Club România ş.a.

Eveniment finanțat de Consiliul Județean Brașov, Primăria Feldioara, Centrul Național al Cinematografiei și Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România

Parteneri de hidratare: Zizin

Partener de mobilitate: Autonom

Sponsori: Vatra Bârsei, Jidvei